După 22 decembrie 1989
Înfiinţarea Consiliului Militar Superior La 22 decembrie
1989, după ora 12.09, toate instituţiile politice şi administrative au fost
desfiinţate în urma acţiunii în forţă a revoluţionarilor. Singura institiţie
rămasă în funcţie şi în stare să acţioneze era Armata Română. Omul momentului
devine gen. lt. Victor Atanasie Stănculescu, care la sediul M.Ap.N., între
orele 12.09 şi 16.00, ia toate măsurile pentru respectarea planului privind
înlăturarea lui Nicolae Ceauşescu şi preluarea puterii de către gruparea
agreată şi susţinută de Moscova. Acesta face posibilă izbucnirea conflictelor
între armată şi securitate, în principal prin prin elaborarea şi transmiterea,
la ora 13.30 a N.T. nr.39, prin care se ordona ieşirea militarilor pentru paza
unor obiective importante, la solicitarea noilor autorităţi în curs de
instalare. Această notă telefonică conţine o prevedere suspectă: subunităţile
aflate în astfel de misiuni „să nu tragă decât în situaţia în care sunt
atacate de grupuri înarmate cu arme de foc”[14].
Nicodată generalul nu se va referi, în numeroasele relatării despre implicarea
sa în aceste evenimente, la informaţiile pe care le-a avut atunci când a
prevăzut că militarii vor fi atacţi de forţe necunoscute înarmate. La ora 14.15
Gen. lt. Victor Atanasie Stănculescu va ordona trimiterea de forţe aparţinând
unor unităţi militare cu tehnică blindată la diferite obiective din Bucureşti.
Dispozitivul va fi realizat până la ora 17.00[15].
De asemenea, deşi gen. mr. Ştefan Guşă ordonă, în intervenţia de la ora 15.30
la televizune, retragerea în cazărmi a elevilor de la şcolile militare şi a
celorlalţi militari din Sibiu[16], gen.
lt. Victor Atanasie Stănculescu ordonă continuarea atacurilor asupra
obiectivelor aparţinând M.I.[17]. În
aceiaşi perioadă, la televiziune, se adună complotiştii împotriva lui Nicolae
Ceauşescu - Ion Iliescu, Petre Roman, Silviu Brucan, gen. col. Nicolae
Militaru, Sergiu Nicolaescu, Mircea Dinescu - care îşi expun punctele de vedere
referitoare la evenimentele în curs de desfăşurare. Un căpitan oarecare, Mihai
Lupoi, are două intervenţii deosebit de interesante. La ora 14.50 anunţă:
„Armata, pentru moment… deci ca un interimar au hotărât ca să preia frâiele, să
fie comandant tovarăşul general colonel Nicolae Militaru… De aceea, rog toate
trupele să asculte ordinele acestui general-colonel… Comandantul armatei, gen.
col. Militaru, a dat ordin… ca toate unităţile să se retragă în cazărmi… Deci
nu uitaţi că sunteţi militari şi comandantul vostru actual v-a dat ordin să
intraţi în cazărmi”[18]. Cine erau cei
care au hătărât nu ne spune domnul căpitan Lupoi. Ne spune însă Mihai Bujor
Sion: „Se ia hotărârea ca Iliescu să plece la C.C. Apar şi câţva militari.
Remarc un general bine îmbrăcat, reţinut faţă de ceilalţi, tensionaţi şi
zgomotoşi. Dă nişte ordine. Unul întreabă:
- Cine sunteţi dumneavoastră? Din spatele meu, cineva
hotărât:
- Este viitorul ministru al apărării, generalul Militaru”[19].
Între 15.30-17.00, căpitanul Mihai Lupoi prezintă următoarea comunicare din
partea Comitetului Apărării Naţionale: „Din cauza situaţiei create s-au luat
nişte măsuri speciale pentru a se putea controla şi apăra Radioteleviziunea,
sediul C.C., sediul Palatului R.S.R., şi telefoanele…. Într-un timp foarte
scurt, trupele de paraşutişti vor asigura paza Comitetului Central şi a
Radioteleviziunii… Deasemenea am fost anunţaţi de generalii care asigură acest
Comitet ca populaţia din întreaga ţară să creeze condiţii trupelor de blindate
şi de tancuri, respective celor care se îndreaptă spre Piteşti şi Târgovişte,
să reintre în cazărmi” . Pentru prima dată aflăm de existenţa unui Comitet al
Apărării Naţionale. Nu ştim ce generali fac parte din acest comitet, din
iniţiativa cui s-a înfiinţat şi unde funcţionează. Deasemenea nu se cunosc evenimentele
care au impus luarea unor astfel de măsuri. În ţară era încă linişte”. La
ora 16.00 la sediul M.Ap.N. are loc o întâlnire la care participă:
- Din partea revoluţionarilor: Ion Iliescu, Petre Roman,
Gelu Voican Voiculescu, Constantin Ispas, Mihai Montanu,Ion Creţu, Florin
Velicu, gen.col. Nicolae Militaru;
- Din partea M.Ap.N.: gen. mr. Ştefan Guşă, gen. lt. Victor
Atanasie Stănculescu, gen. lt. Mihai Chiţac, gen. lt. Gheorghe Logofătu, gen.
lt. Iosif Rus, gen. lt. Nicolae Eftimescu, gen. lt. Traian Dafinescu[20], gen. lt. Ion Hortopan, cam. Petre George,
col. Gheorghe Popescu, col. NicolaePopescu[21].
- Din partea M.I . - gen. mr. Grigorie Ghiţă (comandantul
trupelor de Securitate- Miliţie), col. Gheorghe Raţiu (şeful Direcţiei I-a
Securităţii), lt.col Gheorghe Stan (adjunctul şefului Direcţiei a II-a
Securitate), gen. mr. Romeo Câmpeanu (adjunctul şefului Inspectoratului General
al Miliţiei). S-a discutat înfiinţarea unui organism de conducere, a cărui
denumire nu a fost stabilită cu fermitate, una din propuneri fiind - Frontul
Salvării Naţionale, care urma „să - şi asume misiunea exercitării
prerogativelor administraţiei ş puterii de stat”[22].
Ion Iliescu a propus înfiinţarea unui Comandament Militar Unic, care să îşi
desfăşoare activitatea în subordinea viitorului organ de conducere[23]. Conform gen. lt. Mihai Chiţac, acest
comandament s-ar fi înfiinţat din iniţiativa lui Petre Roman[24].
În seara zilei de 22 decembrie 1989, în jurul orei 22.30[25], Ion Iliescu dă citire Comunicatului către
ţară al Consiliului Frontului Salvării Naţionale[26]
prin care se anunţă:
- s-a hotărât înfiinţarea Frontului Salvării Naţionale, care
se sprijină pe armata română;
- dizolvarea tuturor structurilor de putere ale clanului
Ceauşescu;
- demiterea guvernului;
- Consiliul de Stat şi instituţiile sale îşi încetează
activitatea;
- întreaga putere în stat este preluatăde Consiliul
Frontului Salvării Naţionale căruia i i se subordonează Consiliul Militar
Superior.
Înfiinţarea oficială a
Consiliului Militar Superior se va face odată cu publicarea Decretului-lege nr.
2 din 27 decembrie 1987[27], legat de
înfiinţarea CFSN. Acest document la art.1, litera k, paragraful 2 prevede: „În
subordinea Consiliului Frontului Salvării Naţionale funcţionează Consiliul
Militar Superior.”
Componenţa Consiliului Militar Superior.
Nu există niciun document oficial care să prezinte
componenţa Consiliului Militar Superior. Din relatările participanţilor la
şedinţa de la sediul M.Ap.N. din 22 decembrie 1989 ora 16.00 aflăm că şeful
Comandamentului Militar Unic ar fi fost gen.mr. Ştefan Guşă, ajutat de gen.mr.
Grigorie Ghiţă şi gen.mr. Romeo Câmpeanu. Deosebit de important este faptul că
în niciunul din interviurile acordate presei sau în depoziţia în faţa Comisiei
Senatoriale pentru cercetarea evenimentelor din decmbrie 1989 gen. mr. Ştefan
Guşe nu aminteşte că ar fi îndeplinit această funcţie. Demnă de relevat este şi
acţiunea gen. lt. Nicolae Eftimescu, care deşi participase la această adunare,
transmite ministrului ungar al apărării, gen. Karpati, că generalul Stănculescu
asigură conducerea armatei[28].
Adevăratul conducător al Comitetului Militar Unic, devenit ulterior Consiliul
Militar Superior, a fost gen.col. Nicolae Militaru, care la sediul C.C., încă
din ziua de 22 decembrie 1989, orele 17.30, a făcut publică desemnarea sa în
această funcţie de către Ion Iliescu[29].
Va prelua efectiv comanda în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989[30].
Conform gen.lt. Mihai Chiţac din acest comandament făceau
parte generalii şi revoluţionarii prezenţi la sediul M.Ap.N. Acestuia i-ar fi
revenit sarcina să organizeze, împreună cu Inspectoratul General al Miliţiei,
apărărarea localului Ministerului Apărării Naţionale. În acest sens în seara
zilei de 22 decembrie a luat legătura cu gen.mr. Câmpeanu şi cu col. Ion
Suceavă, aflaţi la comanda I.G.M, colaborând la apărarea localului[31]. Alex Mihai Stoenescu arată că din acest
comandament au făcut parte foştii generali, care din clădirea CC sau de la
sediul M.Ap.N., au coordonat represiunea în Bucureşti, din zilele de 21 şi 22
decembrie 1989. Acestora li s-au adăugat gen. Romeo Câmpeanu de la
Inspectoratul General al Miliţiei, gen.mr. Grigorie Ghiţă, comandantul trupelor
de securitate - miliţie şi col. Ion Ardeleanu, comandantul USLA. Autorul nu
face nicio referire la prezenţa în acest comandament a reprezentanţilor
revoluţionarilor[32].
Structura şi atribuţiunile Consiliului Militar Superior
Decretul-Lege privind constituirea, organizarea şi
funcţionarea Consiliului Frontului Salvării Naţionale prevede în detaliu
atribuţiile acestuia, modul în care îşi va desfăşura activitatea şi comisiile
de specialitate organizate, Referitor la atribuţiile Consiliul Militar Superior
acest document conţine următoarele prevederi :”coordonează întreaga activitate
a armatei şi a unităţilor preluate de la Ministerul de Interne”[33] Documentul mai specifică faptul că
Ministerul Apărării Naţionale exercită comanda unică asupra trupelor şi
mijloacelor de luptă ale ţării. Alt document oficial care să prevadă
atribuţiile, structura şi modul de funcţionare a Consiliului Militar Superior,
la nivel central şi judeţean, nu am identificat pe timpul documentării. Spre
deosebire de Consiliul Suprem de Apărare a ţării, al cărui preşedinte era
conducătorul statului, Consiliul Militar Superior este condus de un militar,
iar preşedintele Consiliului Frontului Salvării Naţionale nu are nicio
atribuţie în domneiul apărării naţionale[34].
Doar Consiliul Frontului Salvării Naţionale, ca organ al puterii, are
următoarele atribuţii în domeniul militar:
- acordă gradele de general, amiral şi mareşal, trecerea în
rezervă şi rechemarea în activitate a acestora;
- declară starea excepţională, mobilizarea generală sau
parţială, precum şi starea de război[35].
Locul unde şi-a desfăşurat activitatea Consiliul Militar
Superior
Majoritatea membrilor Comandamentului
MilitarUnic/Consiliului Militar Superior şi-au desfăşurat activitate în sediul
M.Ap.N. Excepţia este reprezentată gen. Mr. Ştefan Guşă care, la cererea lui
Ion iliescu[36], se deplasează, în ziua
de 22 decembrie 1989 începând cu orele 17.00, la sediul C.C. al P.C.R., de unde
va încerca să conducă acţiunile militare, împreună cu gen. col. Iulian Vlad,
având la dispoziţie, pentru realizarea legăturilor, o autostaţie radio R.100,
cu un echipaj format din doi subofiţeri[37].
Acesta va reveni la sediul M.Ap.N. în dimineaţa zilei de 23 decembrie 1989. O
dată cu demiterea abuzivă din funcţia de Şef al M.St.M. - 28 decembrie 1989[38], acesta va fi exclus din Consiliul Militar
Superior, în locul său fiind numitgen.col. Vasile Ionel. Gen. mr. Grigorie
Ghiţă şi gen. mr. Romeo Câmpeanu vor conduce forţele din subordine din sediile
instituţiilor proprii, în strânsă colaborare cu generalii de la M.Ap.N. Col.
Ion Ardeleanu va coordona activitatea U.S.L.A., în ziua de 23 decembrie, de la
sediul M.Ap.N.
Documente emise de Consiliul Militar Superior.
Imediat după prezentarea la televiziune a Comunicatului
către ţară, în Bucureşti sunt difuzate manifeste cu următorul conţinut: „Cetăţeni
şi cetăţene! Ostaşi! Revoluţia poporului roman, care a înlăturat cea mai
odioasă dictatură din istoria ţării, a învins! Glorie veşnică celor care s-au
jertfit pentru cauza victoriei revoluţiei! Trăiască eroicul popor
roman!Trăiască brava sa armată! Să urmăm, cu încredere, îndemnurile Consiliului
Frontului Salvării Naţionale! Executaţi cu fermitate ordinele Consiliului
Militar Superior!”[39]. Nu se
cunoaşte cine sunt cei care au realizat acest manifest, dar el aduce aminte,
prin formă şi conţinut, de alte trei manifeste răspândite din elicopter,
înainte de „fuga" soţilor Ceauşescu [40].
Ordinele/comunicatele emise de către Consiliul Militar Superior probabil nu au
fost făcute publice. Am identificat un singur document emis de către acest
organ de conducere la data de 30 decembrie 1989, având următorul conţinut: „Din
împuternicirea Consiliului Frontului Salvării Naţionale, Consiliul Militar
Superior aduce la cunoştinţa întregului nostrum popor următorele; Armata,
împreună cu Gărzile Petriotice şi forţele de ordine, cu muncitorii din
intreprinderi şi instituţii, cu eroicul nostru tineret, stăpâneşte pe deplin
situaţia în toate zonele şi localităţile ţării. În Bucureşti şi în celelate
municipii, oraşe şi comune situaţia s-a normalizat. Cu totul izolat au mai avut
loc unele manifestări ostile, datorate ultimelor elemente teroriste,
iresponsabile, care încă nu au înţeles să se conformeze întocmai şi în termenul
stabilit prevederilor comunicatului Consiliului Frontului Salvării Naţionale
din 26 decembrie a.c. Deşi cea mai mare parte din elementele teroriste s-au
predat, au fost nimicite ori capturate, unii indivizi fanatici continuaă să se
dedea la acte criminale împotriva oamenilor paşnici, a obiectivelor militare şi
economice. Tribunalele militare extraordinare din capitală şi din judeţele
ţării şi-au desfăşurat activitatea potrivit atribuţiilor stabilite şi vor
continua să judece toate cazurile de acte teroriste. Facem un ultim apel
: toţi cei care nu s-au conformat până la această oră comunicatului Frontului
Salvării Naţionale din 26 decembrie să înţeleagă că, predându-se de bună voie,
vor avea încă circumstanţe atenuante prevăzute de lege, în timp ce aceia care
vor continua nesăbuit, iraţional, să comită astfel de acte criminale vor fi
judecaţi şi condamnaţi conform procedurii de urgenţă. Cetăţeni ai
României, aveţi deplină încredere în capacitatea şi forţa armatei. Armata a
fost şi rămâne a poporului, alături de popor şi, împreună cu acesta, participă
şi va particpa nemijlocit la stabilirea liniştii şi calmului, la normalizarea
întregii vieţii economice şi sociale a ţării. Trăiască România liberă şi
democartică”[41] Comunicatul nu este
semnat de către cel care era conducătorul acestui organism, generalul de armată
Nicolae Militaru, care într-o perioadă scurtă de timp a fost activat, numit
ministrul Apărării Naţionale şi avansat în grad. Astăzi acest document
stârneşte nedumerire. La 25 de ani de la acele evenimente încă nu cunoaştem
numărul şi numele teroriştilor care s-au predat, care au fost capturaţi sau
nimiciţi şi nici din ce structură au făcut parte. În condiţiile în carea
procurorii militari nu au descoperit/dovedit şi condamnat niciun terorist,
singurul comunicat al Comitetului Militar Superior poate fi caracterizat ca
fiind un act de dezinformare a populaţiei asupra situaţiei reale din ţară.
Semnificativ, în aceeaşi perioadă, şeful rezidenţei K.G.B. din România[42], gen.lt. Vasile Ionel, noul şef al M.St.M.,
afirma, într-o declaraţie oficială, reprodusă de presa internaţională, că
teroriştii se regrupează în Carpaţi, „unde se dau în continuare lupte pentru
anihilarea acestora”![43] Specific
acestei perioade este lipsa ordinelor scrise, comandanţii de unităţi primind de
regulă ordine verbale. Uneori ordinele veneau şi de la televiziunea publică,
transmise de „speciliştii militari” Cico Dumitrescu şi Mihai Lupoi. Singurele
ordine scrise identificate - A2/904 din 22.12.1989 şi A2/5636 23.12. 1989[44] sunt semnate de către gen. mr. Ştefan Guşe
(la vremea respectivă, încă şef al M.St.M.).
Col (r) Remus Macovei
-------------------------------------------------------
[14] Remus Macovei - La revoluţie se şi moare, nu-iaşa?,
Constanţa, Ed. Boldaş, 2009, pag.73.
[15] Sergiu Nicolaescu - Cartea revoluţiei române, decembrie
1989, Bucureşti, Ed.Ion Cristoiu, 199, pag. 533
[16] Dr. Alesandru Duţu - Op. Cit., pag.207
[17] Alexandru Mihai Stoenescu - Istoria loviturilor de stat
în România, vol.IV(II), Bucureşti, Ed. RAO, 2005, pag 530.
[18] Dr. Alecsandru Duţu - Op Cit., pag. 205
[19] xxx Televiziunea Română în direct, pag.220
[20] Dr. Alesandru Duţu - Op Cit., pag. 205
[21] xxx Armata Română în revoluţia din decembrie 1989,
Bucureşti, Ed. Militară, 1994, pag.109-110
[22] Alex Mihai Stoenescu - În sfârşit adevărul, Bucureşti,
Ed. RAO, 2009, pag.162
[23] Acesta va mai fi numit „Comandament Militar Central al
Revoluţiei, conform autorilor lucrării Armat Română în Revoluţia din Decembrie
1989, ediţia 1994, pag110 , „Comandamentul Central al Revoluţiei” , conform
autorilor lucrării Armata Română în Revoluţia Română din Decembrie 1989, ediţia
1998, pag161, Comitetul Militar Provizoriu al Revoluţiei, conform lucrării
Revoluţia Română în
direct,pag.214
[24] xxx Televiziunea Română în direct, pag.214
[25] Alţi autori indică alte ore pentru desfăşurarea acestui
eveniment.Conform lui Sergiu Nicolaescu activitatea a avut loc la ora 21.00 -
Cartea Revoluţiei Române. Decembrie 198, pag.534. Alecsandru Duţu afirmă că
activitatea a vut loc la ora 23.00 - Cronologie. Revoluţia din decembrie 1989,
pag.224.
[26] Monitorul Oficial al României, Anul I,nr.1, vineri, 22
decembrie 1989, pp 1-2
[27] Ibidem, nr. 4, miercuri, 27 decembrie 1989, pag.2
[28] Dr. Alesandru Duţu - Op Cit., pag.214.
[29] Alex Mihai Stoenescu - Din culisele luptei pentru
putere.1989-1990. Prima guvernare Petre Roman, Bucureşti, Ed. RAO, 2006, pag.96
[30 Ibidem, pag.97
[31] xxx - Televiziunea Română în direct, pag.214
[32] Alex Mihai Stoenescu - Din culisele luptei pentru
putere.1989-1990. Prima guvernare Petre Roman, Bucureşti, Ed. RAO, 2006, pag.96
[33] Ion Iliescu - Revoluţia Trăită, Bucureşti, Ed.
Redacţiei publicaţiilor pentru străinătate, 1995, pag.137
[34] Ibidem, pag138.
[35] Ibidem, pag. 137
[36] Alex Mihai Stoenescu - Cronologia evenimentelor din
decembrie 1989, Centrul de Istorie a Românilor „Constantin C. Giurescu”,
Bucureşti, Ed. Rao, 2009, pag.215
[37] xxx Armata Română în revoluţia din decembrie 1989, Ed.
Militară, Bucureşti, 1998, pag.204
[38] Daniela Veronica Guşă DE Drăgan - Condamnat la adevăr.
General Ştefan Guşă, Bucureşti, Ed.Rao, 2004, pag.16
[39] Dr. Alecsandru Duţu - Op. Citate, pag. 226-227
[40] Alex Mihai Stoenescu - Op.citate, pag. 260
[41] Alex Mihai Stoenescu - Din culisele luptei pentru
putere.1989-1990. Prima guvernare Petre Roman, pag. 98-99
[42]Afirmaţia aparţine lui Victor Atanasie Stăculescu şi a
fost făcută în emisiuneaa Misterele Revoluţiei la Naşul.tv.
[43] Alex Mihai Stoenescu - De la regimul communist la
regimul Iliescu, Bucureşti, Ed RAO, 2008, pag.134
[44] xxx - Jurnal de operaţii- Revoluţia la Constanţa,
Observator/21.12.1997